CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Prezenta lege are ca scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor.

(2) Prezenta lege stabileşte principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrată potrivit legii, instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor, precum şi direcţiile generale pentru implementarea acestor principii.

Art. 2. - Convenţiile internaţionale şi contractele bilaterale încheiate de persoane juridice române cu parteneri străini, în vederea efectuării de lucrări cu personal român pe teritoriul altor ţări, vor cuprinde clauze privind securitatea şi sănătatea în muncă.

Art. 1.

(1) Prezenta hotărâre stabilește cerințele minime pentru asigurarea securității și sănătății lucrătorilor care utilizează la locul de muncă echipamente de muncă, definite potrivit art. 2.

(2) Prevederile Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 se completează cu prevederile specifice cuprinse în prezenta hotărâre.

Art. 2.

În sensul prezentei hotărâri, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:

a) echipament de muncă - orice mașină, aparat, unealtă sau instalație folosită la locul de muncă;

b) utilizarea echipamentului de muncă - orice activitate referitoare la echipamentul de muncă, cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea, transportul, repararea, modificarea, întreținerea, inclusiv curățarea lui;

c) zonă periculoasă - orice zonă din interiorul și/sau din jurul echipamentului de muncă în care prezența unui lucrător expus îl supune pe acesta unui risc pentru sănătatea și securitatea sa;

d) lucrător expus - orice lucrător aflat integral sau parțial într-o zonă periculoasă;

e) operator - lucrătorul/lucrătorii însărcinat/însărcinați cu utilizarea echipamentului de muncă.